samedi 29 février 2020

Premiu Timpesta 2020 : In i panni di l'altri

Una nuvella di Cathy Campana


Bastia ghjè a cità di Corsica chì prupone tutta l'annata une poche di manifestazione culturale. In aprile 2012 a merria di Bastia avisa cù forza publicità ch'ella prepara u carnavale ! 

Sò annunziati carri fiuriti, maschere di tutte e mamme è ancu quelli chì marchjanu nant'à e crochje. Quandu a pub dice chì a traversa Paoli è altri carrughji anu da esse chjosi sin'à a piazza Santu Niculaiu, omu capisce chì l'affari sò in francese ! 

Tandu i bastiacci si mettenu à sperà chì u carnavale di Nizza si spiazzi ind'è elli ! U ghjornu sceltu, un sabbatu dopu meziornu, porta a sperenza di sole à buzeffu. Or simu in campagna elettorale, s'aspetta di votà par u presidente di a republica. Certi dicenu chì a data di stu carnavale hè mal'venuta (quelli chì trovanu sempre à dì) è d'altri murmuranu chì Zuccarelli travaglia per dà voti à Hollande, divertendu i so elettori. (Avà chì ghjè elettu Hollande présidente, vistu chì Bastia hè stata a sola cità induv'ellu hà finitu primu, mi dumandu s'ellu ùn hè dinò què chì l'hà fattu vince ?) 

A matina di l'evenimentu, eiu ci pensava à stu carnavale. Mi ramentava quelli di u mio paese, Canale di verde, chì m'anu lasciatu un ricordu maravigliosu ! Sona u telefoninu, m'affaca un sms di a mio figliulina Ariakina, a più chjuca, chì mi dumanda s’o ci vogliu participà. 

Da una parulla à l'altra, a ciuccia (d'ondeci anni !!!!) avvezza à fammi fà ciò ch'ella vole… eccu chì li dicu di sì per vestemi è entre in u spiritu festosu di a merria bastiaccia. Subbitu dopu mi grattu u capu, dumandendumi cosa possu trovà per mascherami in duie ore. L'affare mi pare impussìbile ! È pò m'arricordu d'un vestitu di magrebina compru in mercatu a dumenica. Di culore turchinu, duratu in pettu, ùn puderaghju trovà megliu ! Mi crederete s'o vi dicu chì u mo ripastu à canina, lampendumi a manghjusca in bocca, correndu in tutta a casa per arricoglie di chè assumigliammi u più pussibile à una bell' arabetta, m'hè fermatu nant'à u stomacu ! 

Attillata, faccitinta è pront'à parte, a vittura a mi lasciu, mi n'anderaghju à pedi, in babouches. Devu palisà quì chì, à a fine di a serata, quelli scarpacci m'avianu messu sti pedi in sangue, ma per avà sò in gamba è filu versu a cità. Caminendu, scontru a donna chì face a pulizia in u mo casale dipoi vint'anni, vale à dì a patrona, un' algériana. Mi parla in a so lingua, fendu finta d'ūn cunnoscemi. È po' dice "Mì à Campana, mi paria di vede una maruccana !" Mi prisenta i so cumplimenti ma ancu una racumandazione chì mi stona assai. "Ùn vutate à Le Pen, mai ch'ella sia ! " Sō surpresa perchì ùn avia mai mai parlatu di stu sugettu cun mè. Mi lascia infine cuntinuà a mo strada, ma prima lampa un stridu fendu girà i capi in u quartieru "Cathy Campana, corsa è maroccana !" 

Pianu pianu, calza di e mio …"babouches,", pensendu incù rigrettu à quelle "tennis" belle larghe ch'o portu abitualmente, mi ne ghjunghju in u locu in quistione ! O lu mondu, o li zitelli, o la musica,o lu rimore, o li carri, o li saltimbanchi chì parenu toccà i tetti da quant'elli sò alti, ci hè da fermà abbambanati ! Persone maiò, poche è micca à esse mascherate, solu i zitelli "ghjocanu u ghjocu di a merria." (cum'ellli dicenu i pinzuti) Ariakina, aghju straziatu prima di truvalla. Infine s'affacca ! 

Pirucca rossa, cappellu di paglia, spechjetti, magnifica, abituata ch'ella hè, da a nascita, ogni ghjornu, à cambià di "style." È pò, eccuci dinò à Francia Trè chì mi pone u micro pà l'interview. "È perchè site investicciata cusì ? In chè site mascherata ? " eccetera, eccetera ... Sapiete quì chì questa l'intervista, ùn l'aghju mai… vista à a televisiò. 

Mi sò detta à mè à mè dopu, chì, in sti tempi di razzisimu, mostrà una corsa vestuta in nordafricana, pudia passà per un mancu di rispettu di pettu à issa cumunità allora chì per mè ghjera un omaggiu ! Trippa per mè, a televisione serà per un' altra volta ! U "boulevard" hè colmu di mondu, tutti allegri ! Sicura chè no mettimu un tempu scemu per ghjunghje in Santu Niculaiu. Nant'à sta piazza, ci hè un tazzu è una musica à crepà l'arechje ch'ùn mi gerbanu tantu, ma basta, sò di surtita è devu supportà ! (Spiritu corsu, pocu è micca, piuttostu manere d'altrò !). 

Ciò chì mi surprende assai ghjè u cumportamentu di e magrebine cū mè. Mi feliciteghjanu, mi dicenu ch'o sò bella è chì tuttu in u mo custume hè autenticu. 

Fratempu mi dumandu, và bè chì simu in una piccula cità, ma cumu ponu induvinà ch'ūn sò identica à elle avanti di parlammi. ? (S’è vò a sapete, a mi spiegate per piacè ?) Eiu ùn mi cuntentu di stà tranquilla à prufità di a bella ghjurnata, allora facciu attu di militantisimu, parlendu cun elle, spieghenduli quantu hè maiò a mo vulentà chì i corsi è i soi sianu sempre amichi. 

Per finisce tengu à dìvvi chì stu divertimentu in a mo tenuta di straniera, m'hà permessu d'entre in cuntattu cū ghjente chì passa aspessu vicinu à mè senza fighjammi. Più chè u rimore, i "confetti", a folla, sò ste cunversazione cū isse donne chì m'anu u più cummossu. Per mettesi in a pelle di l'altri, basterà à entre in i so panni ? 


Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire