jeudi 11 février 2016

Spoon River

Una cronica di Stefanu Cesari


Edgar Lee Masters hè l’autori d’unu libru famosu l’Antulugia di Spoon River. 

Hè pocu cunnisciutu da i nosci parti ed hè piccatu. 
Comu spiigà chì in certi paesi com’è l’Italia, faci parti di a cultura pupulari ?…

Purtantu u fondu di L’Antulugia di Spoon River hè simpliciu, fattu di trasparenza, evidenti…

Masters ùn hè micca un parsunaghju, hè tuttu u cuntrariu. In a so vita micca particulari da ritena, micca fatti strasurdinarii, no, a vita simplicia d’un Amiricanu natu à a strema fini di u seculu 19. Crisciutu in Illinois in un paisolu chjamatu Lewinston. Dubbitighju chì calchissia u pudissi metta nant’à à carta… Hè stu locu imprubabili è i so abitanti, trà u cimiteriu di Oak Hill, è u fiumu Spoon, ch’hà da duvintà a fonti d’ispirazioni pà l'Antulugia di Spoon River, ch’iddu scrivi duranti l’anni 14-15. L’omu hè d’educazioni classica è t’hà l’amori di i libra. Hè ancu attenti à tutti i stodii di l’America prufunda, stodii di frunteria à fà, di distini faltati, d’immutevuli urizonti. Quand’iddu cumencia à scriva si ramenta di tutti sti stodii cuntatili da a so mamma, si ramenta di tutti i so cumpaisani è di ‘ssu locu misaru è impricisu… Eccu, l’opara si custruisci inghjiru à st’idea : i veri abitanti di sta pìccula parti di u Middlewest, chì dormini suttitarra ab eternu cuntarani à a so stodia propria, comu faciani l’antichi grechi utilizendu l’epitaffi.

Ditta cussì, pari simplicia, d’avèci pensu. È purtantu… L’autori ùn la s’aspittaia micca ma u libru hà un successu strasurdinariu, accendi a passioni è l’odiu, scatinighja a critica è i lodi. Ci si vidi a verità, l’amori, a dinuncia di u sistema materialistu chì arruvina u populu, unu realismu spavintevuli eccetera. Chì a sucetà americana hè ghjà impilfarata in i sviaturi d’una sucetà muderna, scandali pulitichi è suciali liati à a curruzzioni, à l’industria, à a nutritura di massa… Roosevelt diciarà à prupositu di i ghjurnalisti rumanzeri è pueti chì dinunciani u sistema ch’iddi sò « muck rakers » ch’iddi si cumpiacini à sbulicà in a rumenzula… 

Tandu l’opara, a puesia, po duvintà u locu assulutu, duva i morti t’avarani tutta licenza par dinuncià a dibulezza, l’ipucrisia. 

Iè pudarani dì l’amori faltati o difesi, pudarani dì tutti i tradimenta è l’impegni cù una sucetà chì viaghja in u sensu di u capitali, pudarani dì tutti i vischi di a vita umana, i trasochja, l’assurdità.

Quand’in Italia hè publicata sta raccolta, in marzu 43 a so tradutrici Fernanda Pivano hè cundannata da u sistema fascistu ch’ùn pò accità l’idei libertarii. Più tardi diciarà « Era altru chè pruibitu stu libru in Italia. Parlaia di a paci, contr’à a guerra, contr’à u capitalismu, contru in generali tutti i cunvinzioni di u cunfurmismu. Era tuttu ciò chì u guvernu ùn ci parmittia di pinsà [...], m’ani missa in prighjoò è socu veramenti cuntenti d’avèlla fatta ». 

Spoon River hè un successu ch’ùn si sfiata è parla sempri à u lettori d’oghji. Reeditatu è ristampatu, missu in musica, cantatu, (in Italia da De Andrè), adattatu da Marcello Fois in u rumanzu Nulla, dici a prisenza maiori di a literatura americana, in i so fundamenta : una certa manera d’apponasi à i sucetà, à i sistema, è di risista. Una literatura cuntinintali chì dici u particulari. Cesare Pavese, chì hà scupartu l’opara a dicia : « ci hè in tutti i libra chì valini calcosa un ambienti, una spirienza indigenia, un intrecciu di modi di vita è di tipi naziunali chì saltani à l’ochja com’è cunniscenzi vechji ».

Par dìlla altrimenti, da ugni bucca di l’abitanti di Spoon River hè strappata calchì parola definitiva :

Hè petra falata in u lavu di a verità umana.

1 commentaire:

  1. Sempre un piacione e vostre crònache o Stefà. Sempre mi danu a voglia di leghje, di scopre a pignatta per sapenne di più. Bravu è grazie tante.

    RépondreSupprimer