Un testu di Paul Turchi-Duriani
E mo mani tremanu di troppu. Veramente troppu.
Ùn mi sentu micca bè. U mo stomacu s’intorchja è mi face vultulà da una fame sprupusitata à un crescentinu chì m’attronchja.
Ella hè quì. Vicina à mè. Possu sente u prufume di a so pelle, di u so sudore è di i so capelli.
Quand’ella frizzinegha, mi sentu parte.
O a brama ch'aghju d’ella !
Spergu ch’ella hè in brama quantu à mè.
Ùn a faciu micca à pone l’ochji nantu à e so ciampe bianche, e so coscie musculate, u so corpu appena bombu.
Sarà bonu l’attu stessu quantu à stu primu assaghju ? Da u più prufondu di u mo core, spergu di si. Sbavacciuleghju assai.
Pongu u mo sguardu nantu à i so petti. Madonna ! Quant’elli sò belli è tondi !
Mi tocca à purtà u mo sguardu in altrò. Ci vole arrimbà u mo pensà à l’ugetti in giru à mè.
U tavulinu in fondu hè bellu messu. L’aghju priparatu cum’ellu si deve.
Ùn ci vole più pensà à i so petti.
Aghju messu un’ambiente musicale, un pezzu di jazz chì castizzeghja da un discu di vinile. Spergu chì quellu sassofonu cuprerà i nostri gemiti.
Ùn ci vole pensà à e so coscie.
Da quì possu sente u prufumu caldu di cutone è di carne chì bagna u so string, tralasciatu in pianu. Solu l’attichju scemu d’ella empie u mo cervellu. Sta scuraghjina macina u mo stomacu è face u mo cazzu duru ind’è i mo calzoni. Sta spezia d’erezzione chì face soffre. Stu ruchjettu chì rende acquicciosu u mo calzunettu
Pensu torna à u so corpu.
Hè detta. Ci vò. Aghju abbastanza aspettatu sta stonda. L’aghju tantu brachjulata quand’ella facia e so spese è ch’eu a seguitava annasendu u so muscu tralasciatu per i bancaghji. L’aghju bramata quandu eu a fighjulava à u caffè, incù e so amiche, ridendu da tutte e so labbre è ch’ella ùn mi rimarcava mancu.
Oghje, hè mea. In tana mea. In casa mea. Tuttu hè prontu è accunciatu. Hè aperta è offerta.
Frà mezu à e note pinzie di musica chì crescenu cù u rittimu di u mo batticore, u sisu di u cluruformiu irrita i mo narri è mi face vultà à u mumentu prisente.
E so coscie sbarragate è croscie, infiarate da i ligami tesi è da u currulu sanguignu chì ripiglia u so corsu.
Sunnieghja è si rimuscia. Forse aghju troppu strintu e fune. Ma ùn deve scappà. Micca avà chì mi trovu in puntu à u mo scialu.
Muguneghja. U bavagliu face u so duvere. Vecu a sciuma ch’imbianca u scornu di e so labbre.
Nissun baullu ùn pò capì a bellezza di ciò chì abbene quì, à ella è à mè.
Avemu da diventà una sola è stessa persona.
Micca cum’è ste bestie chì s’appiccicanu l'una à l'altra, cuperte da i so umori, cù i so grugnulimi ridiculi.
I so ochji s’aprenu. In fine, pudemu prusegue.
M’appendu sopra à ella è li sussureghju ciò chì l’aspetta.
Ciò chì ci aspetta tramindui.
M’incresce a mo bocca assiccata ma rispiru assai forte ind’è a so arechja.
I so diti zerpuleghjanu, imbuffati da u coghju chì impastughjeghja i so polzi.
Spugliata è lucichente, sembra ch’ella balla incù languore, cum’un sarpu fannullone.
Sentu u so sudore acru chì empie a stanza.
Faciu u giru di u trespiu chì aghju cullucatu in u salottu è nantu à u quale ella hè ufferta.
Aghju preparatu i mo arnesi nantu à un tavulinu.
Mi vene in core di dilli tuttu ciò ch’aghju imaginatu mentre eu facia sta raccolta di lame.
Tutte ste stonde spente à accarrezzalle pensendu à a so pelle.
Ùn vogliu guastà sta stonda da vene. Mi tocca à acchjuvammi in un cucculu silenziosu. Mi tocca à sceglie incù assai cura i primi arnesi à addentrassi in carne soia.
A sega di chirurgu. I scalpelli. E cultelle in ceramica. Tuttu hè ottimu è spampillente. Cum’è i so denti quand’ella ride.
Sò gasgi à gode è ci vole à cuntenemi. Ci vole ch’ella sia cuscente è svegliata. Ci vole ch’ella participeghji à ciò chì accade avà.
Tuttu si deve d’esse degnu di memoria.
Sfrusciuleghju a tela di plasticu chì tappizza u pianu. M’avviu pianu pianu, incù stu rimore di sfrusciu, ver’di a cucinara ch’aghju compra apposta.
U fornu hè bellu riscaldatu. E frissoghje sò pronte à riceve u fruttu di u nostru amore.
Aghju spostu nant’à piatti ricchi a frutta fresca è i legumi ch’aghju compru à u mercà.
Ci vole chì tuttu sia perfettu.
Sbavacciuleghju. Aghju a sciuma in bocca. U mo minchju hè sempre sticchitu. A mo arechja tesa è i stridi affugati ch’eu sentu mi dicenu ch’ella hè ghjunta l’ora.
Ritornu accantu à u trespiu chì, tale a croce di u messia, hà da esse l’ardignu di a nostra assunzione.
Tù ùn a sai ancu, m’amore, ma avemu da compie un’opara tremenda.
Scegliu un scalpellu è mi pongu a mezu à e so coscie mantenute spalancate da e fune è u coghju.
Quandu pensu chì l’altri t’anu offesu incù i so membri grussulani. Eu aghju sceltu u metallu u più finu è u più taglivu, a faia a più arrutata è a più travagliata, perchì u nostru piacè ùn sia quellu di l’animali puzzicosi ma quellu di i dii.
E lacrime anneganu i so ochji sburlati allora chì u so suchju è u so pisciu sfilicanu e so ghjambe.
A sò chè tù m’aspetti. Pongu u mo sgambittinu trà e so duie ciampe bianche è fine. Ùn mi possu cuntene è passu i mo diti guantati di biancu nantu à e so labbre intime ingonfiate è croscie. Si sticca. Sentu u so corpu incozzassi è u so spinu chì prova à inzimissi, quasi à rompesi.
L’appaspu, ben chì currotu da i mo guanti di plasticu, hè divinu. Un nettare.
Sò rinvivitu di stu primu gustu ch’aghju in bocca.
Palpuleghju l’internu di a so carne. Scegliu un bellu pezzu nentru à a so coscia è ficcu cù dilicatezza a fiamma di u scalpellu.
Quand’ella s’incalfa è face sorge u primu sangue, mi vene u capigiru. A vista di l’epidermu sbaffatu lascendu apparisce a carne rosse è u grassu giallu mi dà a brama d’inciunfacci a mo bocca sana, per liccà stu tabernaculu cù a mo lingua.
Ma ùn meriti micca stu vituperiu, anghjulu meu.
I to capelli neri si rimuscianu è u to visu si sforma sottu à a mo crudele penetrazione, ma sò chè tù voli gode di sta stonda, tù dinù. U fatraforu di u scalpellu in tè mi gira u capu. Tagliu in dulcezza, u mo core. Piglieraghju u mo tempu. Vidarè, hà da esse un attimu ramentevule per tramindui.
Quandu t’averaghju cunsumata, quandu a to carne si sarà struta in mè, allora ùn saremu più ch’una sola persona, o a mo vita cara.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire